Cultura babelor
Un fenomen din ce in ce mai aprig ne acapareaza in micuta si dulcea noastra tarisoara. Pe principiul “nu tara-i de cacat ci locuitorii ei” avem un nou hobby. Considerat al babelor, privitul si urmaritul vecinilor si cunostintelor devine noua pasiune nationala. Nu poti face un pas fara ca cineva sa te observe si sa te discute. Fiecare cuvant, fiecare actiune a ta este privita de undeva de niste ochi scrutinosi care abia asteapta sa transmita informatia mai depoarte ca barfa ori ca raport la parintii tai. A doua forma pare a fii cea care ofera satisfactiii maxime acestor josnice fapturi. Eu spre exemplu am o minunata vecina ce pazeste la geam. Repet, nu sta la geam ci pazeste. Usor ascunsa in lateral ca sa nu poata fi vazuta (in stupida si arhaica sa minte) sta ore in sir si ocupa rolul de etern gardian al unei strazi. De fiecare data cand ies o vad, ori ca e sapte dimineata , ori la 10 seara. Vesincul ,eternul si preamaritul gardian, care l-ar face si pe cel de la Buckingham sa cada in genuchi de respect, este la apel. Odata am plecat cu geamantanul spre tari mai civilizate si acolo era. Desigur, nu a indraznit sa ma intrebe, stiindu-ma recalcitrant dar, indata, ce a prins-o pe mama ca a ajuns de la lucru, a trecut la actiune cu vocea ei aparent firava si slabita de baba senila: “Dar undeeeee eeee plecat baiatu?”.
Bun, sa zicem ca la babe mai intelegem.N-au viata. Tot ce le intereseaza e daca Cioaca s-a pisat intradevar intre Rasnov si Bran si noii ciorapi ai vecinului. Ce ma deranjeaza intens insa, este ca acest lucru trece si la altii mai tineri. N-am sa inteleg niciodata de ce grija altuia, care nu-mi apartine familiei sau cercului de prieteni, pentru mine este atat de apasatoare incat trebuie sa spuna ce am facut. Sa fie bucuria lor ca ma prind cu ceva si ca astfel isi pot privi cu ochi mai buni plodul patetic inferior mie din orice punct de vedere? Nuuuuu. N-are cum. Si atunci de ce!?! De ce ti-ar pasa tie draga observatorule vesinic prezent daca eu fumez, sau ma vezi cu o sticla de ceva, de ce simti nevoia de a zice ce si cum fac, mai ales in asemenea cazuri triviale? Nu am dat in cap , nu am spart ci m-am distrat.
De ce, iubite eroare a societatii, simti tu nevoia de a te asigura ca eu voi fi avea de suportat ?
Un Răspuns to “Cultura babelor”
Comentează
Urmăreste-ne:
WWMP susţine
obicei nou? nu prea:)) e…de cand e Romania. stii si tu, cum stiu si eu, ca in tari ceva mai vestice sau transoceanice ca e o jignire sa te uiti la oameni pe strada si nu se indranzeste privitul la mai mult decat pantofii proprii. mi-ar placea ca strazile in Romania sa iti ofere aceeasi libertate!
se poate, va rog?