„Eu când vreau să tweetui, tweetui”

Cei care au un cont pe Twitter si il si folosesc stiu deja cum sta treaba. Cei carora le-a devenit deja o rutina zilnica sa „tweet-uiasca” stiu, probabil, si faptul ca enuntul (sau… anuntul) din titlu nu-mi apartine ci e produsul neuronic al bloggerului De Ce, inspirat din filmul romanesc, „Eu cand vreau sa fluier, fluier”, despre care turuia zilele acestea televizorul, dar il pot considera drept inventat de creierul meu genial in speranta ca citesti acest text pe diagonala si omiti exact aceasta fraza. …

Fiindca lumea de azi este deja obisnuita sa nu citeasca textul intreg ci, cu o nonsalanta pragmatica, sa navigheze printre randuri… ca de aia ii pe net si de aia se zice ca „navighezi” pe net. Pot, de asemenea, sa umplu articolul cu linkuri fiindca stiu ca, in ciuda faptului ca ai sa accesezi cel putin unul din zece, ai sa te intorci, mai devreme sau mai tarziu, la sursa (un pont, totusi: click dreapta pe link, si „open link in new tab”). Facebook si Twitter ne-a invatat deja ca asa este. Daca ai un blog/site si esti speriat de bombe atunci cand te afli in fata dilemei existantiale „sa pun sau sa nu pun link?” (mai ales cand copiezi textul de undeva… si ar fi frumos, daca nu chiar etic, sa mentionezi macar sursa) sa stii ca lumea te va „taxa” daca nu o faci. In general asta e valabil la blogosfera dar in scurt timp nu vom mai face diferenta intre un blog, site, microblog sau cont pe Facebook… sau cel putin nu va fi o diferenta chiar atat de mare.

Am zis„microblogging” si da, Twitter este o platforma de microblogging. Adica… dincolo de eficienta lui de a-ti promova postarile de blog prin linkuri poti sa-ti etalezi acolo succint ideile, revelatiile, notitele si intrebarile tale si… desi toti cei care te urmaresc o sa-ti vada debitariile de moment in timp real, nu vei deranja pe nimeni… in cel mai rau caz te ignora, in cel mai bun caz iti raspunde. Sau poti chiar sa intri in dialog cu cei din lista ta… multi stau deja mai des pe Twitter decat pe mess. Cu iPhone-uri si astfel de gadgeturi din categoria „i” poti sa share-uiesti o poza imediat ce ai facut-o… sau poti sa „redistribui” tuturor din lista ta poza postata acum 2 secunde de Megan Fox in cada… asta daca o urmaresti. Vedetele din America au, desigur, si o gramada de conturi-clona insa Twitter iti garanteaza pentru unii cu un buton de „verified account”.

Nici nu mai trebuie sa spun ca Ashton Kutcher conduce detasat la numarul de „follower”-i… era deja demult cand toata presa a tratat asta ca si o stire de maxima importanta… ca a depasit si CNN-ul (pe Twitter, fireste). Dar revenind in Romania… aici e in plina floare microbloggingul, si desigur, in frunte cu Twitter. La concurenta acerba cu Facebook pe deasupra, cu toate ca platformele astea au invatat deja ca mai bine opereaza impreuna in ciuda concurentei si poti sa faci o legatura intre Twitter, Facebook, YouTube, iGoogle etc. Toti ce faci pe una dintre ele va fi anuntata automat pe restul. Sunt si alte platforme similare Twitterului dar sa le lasam acuma. Niste oameni inspirati au creat si o varianta romaneasca, inca inainte sa ajunga Twitter cunoscut in Romania: Cirip. Nu stiu cat de popular e la ora actuala dar nici nu ma intereseaza.

Se stie: mica revolutie din Moldova a fost „transmisa” pe Twitter… incepand de aici, chiar si marele site-uri si portaluri de stiri se ghideaza (de multe ori gresit, ori cel putin, doar asa de dragul divertismentului) dupa Twitter. Dupa ce decesul lui Michael Jackson a fost anuntat in premiera de un blog (TMZ) iar imediat urmatorul canal media a fost desigur Twitterul… devine si la noi din ce in ce mai in voga sa lansezi stiri care sa faca valuri cat ai zice „Tweet this”. Pyuric de exemplu, tweetuia acum o zi sau doua intrebarea “a murit Ion Iliescu?”. Se referise la faptul ca fostul presedinte nu mai scrie pe blog in ultima vreme, dar in fine. Chestia asta a creat o isterie online mai ceva decat Norul de cenusa vulcanica. Chiar si Realitatea.net scria despre micul „incident”…. si unde o mai pui ca si pe Wikipedia a trecut cineva data decesului ))
Apoi ironii… mai ceva decat tweet-urile de genul “Eu cand vreau sa tweetui, tweetui” (De Ce)

Acum 2 zile Arhi baga zvonul “a murit Nicolae Guta” ) … tot din ciclul “Get inspired” (de la ce naiba ii sloganu’ asta?…)

si cam atat. Apoi a venit randul meu: „A murit Michael Jackson?”. Din pacate nu am creat valuri cum ma asteptam in naivitatea mea sarcastica. M-am decis sa-mi dedic mai mult timp Twitterului. Nu o sa-mi iasa… fiindca mai administrez si Twitterul WWMP, si al site-ului la care lucrez.
Cum se zice?… RT pls! ;P

Comentează